Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Slobozia

Obiective turistice

Biserica Ortodoxă

Mănăstirea "Sfinții Voievozi (Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil)"

Deși documentele sunt confuze, se pare că pe vechiul amplasament și păstrând construcția inițială a mănăstirii ridicate de Ianache Caradja la câțiva ani după ce devenise stăpânul satului, Matei Basarab a înălțat, în jurul anului 1634, mănăstirea cu hramul Sfinții Voievozi, înconjurând-o cu un puternic zid de incintă și adăugând, probabil, clădirile mănăstirești.

Din vechea ctitorie se mai păstrează turnul clopotniței - partea inferioară - și zidul înconjurător, mănăstirea fiind reparată și refăcută de egumenul Gavril in 1836, iar ulterior, în mai multe rânduri, de către preoții slujitori, cu ajutorul enoriașilor.

În secolele XVII-XVIII mănăstirea primește ca daruri domnești terenuri, moșii, păduri, ocine, vii, viața locuitorilor din zonă desfășurându-se, practic, până în a doua jumătate a veacului, în jurul lăcașului sfânt.

După reformele lui Cuza, prin secularizarea averilor mănăstirești, pământurile mănăstirii sunt împărțite locuitorilor comunei, mănăstirea fiind transformată în biserică de mir (de parohie), stare menținută până în anul 1994, când biserica a redevenit obște monahală pentru femei. Începând cu anul 2009 mănăstirea a devenit obște monahală pentru bărbați.

Date generale:

  • cea mai veche mănăstire existentă in cuprinsul Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor şi totodată, cel mai vechi aşezământ monahal din întregul cuprins al Câmpiei Bărăganului.
  • situată pe strada Mănăstirii nr. 2 din municipiul Slobozia, în apropiere de DN2A Bucureşti-Constanţa (la ieşirea din Slobozia spre Constanta);
  • cunoscută în istorie sub mai multe denumiri: Mănăstirea Slobozia lui lanache, Mănăstirea "Sfinţii Voievozi" sau Mănăstirea Slobozia Veche;
  • ridicată în anul 1618 de către postelnicul lanache Caragea şi refăcută în 1634, după un cutremur, de către domnitorul Matei Basarab; distrusă de un alt cutremur în 1838, va fi rezidită din temelii în anii 1840-1842; odată cu secularizarea, este transformată în biserică de mir; în 1994, devine sediul nou-înfiinţatei Episcopii a Sloboziei şi Călăraşilor;
  • de la vechea ctitorie au rămas doar crucea cu cele două icoane de deasupra catapetesmei, precum şi patru icoane mari: Domnul lisus Hristos, Maica Domnului, Sfinţii Voievozi-hramul bisericii, Sfântul loan Botezătorul;
  • deţine moaştele următorilor sfinţi: Sfântul loan Hrisostom, Sfântul Dumitru, Sfântul llodor, Sfântul Procopie, Sfântul Artemie, Sfântul Pantelimon, Sfântul Haralambie, Sfântul Mercurie, dar şi Cinstitul lemn al Sfintei Cruci; în aceeaşi raclă s-a mai păstrat o batistă din pânză brodată cu fire de aur, donată de Elena Doamna, soţia lui Matei Basarab Vodă, cu ocazia sfinţirii bisericii mănăstirii, în 1636.

 

Catedrala Episcopală

Punerea pietrei de temelie a Catedralei Episcopale din Slobozia cu hramul Înălțarea Domnului s-a săvârșit de către Prea Fericitul Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la data de 15 iulie 1992. Inițiativa construirii acestui lăcaș a aparținut omului de afaceri local Ilie Alexandru, care a suportat cheltuielile de construcție până în anul 1996 (erau realizate temelia și zidăria construcției până la aproximativ patru metri). Restul cheltuielilor au fost făcute cu contribuția clerului, a credincioșilor și cu sprijinul statului. Lucrările de construcție au fost executate în timpul păstoririi PS. Nifon Mihăiță (1994-1999) și Damaschin Coravu - episcopi ai Episcopiei Sloboziei și Călărașilor. Catedrala a fost proiectată de arhitectul Florea Voicu și construită de către firmele „Hermes” și „Constrif”, ambele din Slobozia. Despre lăcaș se afirmă că, la data sfințirii sale, era al treilea ca mărime din țară, după cele din Bacău și Târgu Mureș.

Construcția respectă arhitectura clasică a lăcașurilor ortodoxe de cult, are o lungime de 40 metri, o lățime de 30 metri și este înaltă de 38 metri. Suprafața interioară este acoperită cu pictură (lucrare estimată la o durată de circa 4-5 ani) desfășurată pe aproximativ 6.000 metri pătrați. Candelabrele catedralei, precum și Odoarele de pe Sfânta Masă, au fost donate de clerici și credincioși din Grecia.
Slujba de sfințire a catedralei a avut loc în ziua de joi, 25 martie 2004, și a fost săvârșită de Prea Fericitul Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, alături de care s-a aflat un sobor de ierarhi și preoți: Daniel Ciobotea - Mitropolitul Modovei și Bucovinei, Ilarion - Mitropolitul Durostorului (Bulgaria), Teodosie Snagoveanul - Arhiepiscopul Tomisului, Nifon Mihăiță - Arhiepiscopul Târgoviștei, Gherasim Cristea - Episcopul Râmnicului,Epifanie Norocel - Episcopul Buzăului și Vrancei, Calinic Argatu - Episcopul Argeșului și Muscelului, Casian Crăciun - Episcopul Dunării de Jos, Damaschin Coravu - Episcopul Sloboziei și Călărașilor, Visarion Rășinăreanul - Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Romanului, Ioachim Băcăoanul - Arhiereu Vicar al Episcopiei Romanului, Corneliu Bârlădeanu - Arhiereu Vicar al Episcopiei Hușilor. Au fost de asemenea prezente numeroase oficialități de la instituții centrale și locale, mii de credincioși.

Prin bunăvoința Prea Sfințitului Casian, Episcopul Dunării de Jos, au fost aduse la Slobozia moaștele Sfântului Andrei și ale Sfântului Ioan Casian. Din Silistra (Bulgaria) au fost aduse la aceste ceremonii moaștele Sfântului Mucenic Dasie. De asemenea, pentru a fi venerate la această sărbătoare, au fost aduse de la Constanța, de către înalt Prea Sfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, moaștele Sfinților Martiri de la Niculițel (Zotic, Atal, Camasie și Filip), care au rămas la catedrala din Slobozia.

  • Biserica „Buna Vestire” (sec. XVIII, translatată de la Poiana)
  • Biserica „Sf. Evanghelist Matei” (Bazar sau Capelă, a doua ca vechime)
  • Biserica „Nașterea Maicii Domnului” (Cuza-Vodă)
  • Biserica „Sf. Ilie” (Cărămidari)
  • Biserica „Sf. Gheorghe” (ANL)
  • Biserica „Sf. Dimitrie” (Nordului)
  • Biserica „Adormirea Maicii Domnului” Bora
  • Biserica „Sf. Martiri Brâncoveni” Slobozia Nouă
  • Biserica „Sf. Nicolae” Slobozia Nouă
  • Câte o capelă în instituțiile: Penitenciarul Slobozia și Spitalul Județean Slobozia

Date generale:

  • localizată în principalul parc al oraşului, catedrala este vizibilă de pe drumul european E85;
  • sfinţită în 25 martie 2004, poartă hramul "înălţarea Domnului";
  • are o înălţime de 37 m, o lungime de 45 m, o lăţime de 24 m şi o suprafaţă totală de 850 mp, fiind prima şi cea mai mare construcţie ecleziala din ţară finalizată după căderea comunismului;
  • în apropierea sa, se află monumentul închinat eroilor căzuţi în război;
  • pe frontispiciul faţadei se află un mozaic cu icoana înălţării Domnului, hramul catedralei;
  • cu ocazia sfinţirii, catedrala a primit moaştele Sfântului Apostol Andrei, ale sfinţilor Epictet şi Astion de la Halmiris, precum şi moaştele sfinţilor mucenici de la Niculiţel: Zotikos, Atalos, Filipos şi Kamasis; mai târziu, relicvarul a fost îmbogăţit cu părticele din moaşele sfinţilor Emilian şi Dasie din Durostor, precum şi ale Sfântului Ierarh Martir Teodosie al ll-lea, mitropolitul Moldovei, de la Mănăstirea Brazi;
  • pictura este realizata în stil neobizantin românesc, iar policandrul, precum şi obiectele de cult, au fost executate la comandă în Grecia.
  • Catedrala este legată şi de activitatea lui Damaschin Coravu, considerat unul din ierarhii cărturari ai ortodoxiei româneşti. Din 25 martie 2000 şi până la sfârşitul vieţii a fost episcop al Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor.

 

Biserica de lemn

Biserica de lemn din Poiana din localitatea omonimă în județul Ialomița a fost transferată și salvată în Muzeul Național al Agriculturii din Slobozia în anul 2000. Construcția are hramul „Sf. Nicolae” și este antedatată de o inscripție din 1737. 

Pisania pusă deasupra intrării în biserică cu ocazia transferării ei în Slobozia ne oferă informații despre trecutul ei: "Cu vrerea tatălui, cu lucrarea fiului și săvârșirea sfântului duh s-au înălțat la Poiana de Jos această sfântă biserică cu hramul "Sfîntul Nicolae" la anul 1737. Ctitor boier Răducan Tarca cu familia din purtarea de grijă a ipodiaconului Răzvan Ciuca la 1979 a fost mutată la Poiana de Sus iar în 2000 a fost adusă la Slobozia. Strămutarea a fost făcută cu binecuvântarea și sprijinul P.S. Dr. Damaschin Coravu Episcopul Sloboziei și Călărașilor și prin osteneala celor de la Muzeul Agriculturii din România, Director Răzvan Ciuca și a Consiliului Județean Ialomița - președinte Gheorghe Savu. Bolta a fost pictată de maestrul Ion Nicodim. Slujba de târnosire s-a săvârșit la 17 decembrie 2000 biserica primind și hramul "Buna vestire". Preot paroh P.C. Dragoș Stanciu."

Construită din lemn de stejar, biserica are un plan dreptunghiular (lungimea bisericii 16,10 m iar lățimea 6,30 m), absida altarului fiind nedecroșată cu patru laturi. O mică fereastră este făcută în peretele absidei, lumina intrând dinspre răsărit. Acoperișul, unic pentru întreg edificiul este din șindrilă. În partea de vest a bisericii se află turnul-clopotniță așezat peste pridvorul deschis. Intrarea în biserică se face pe latura de vest, prin pridvor. Portalul ușii de la intrare prezintă decorațiuni realizate prin incizare, decorațiuni printre care se remarcă crucea așezată în partea de sus a portalului. Pridvorul are 6 stâlpi iar grinzile care îi leagă sunt ornate sub forma unor acolade. În interior, spațiul destinat cultului esre împărțit tradițional:pronaos, naos și altar. O boltă semicirculară acoperă naosul dar și absida altarului.

În pridvor regăsim piatra de mormânt (lungime 153 cm și lățime 81 cm) aparținând familiei ctitorului: "Supt această piatră odihnesc oasele robii lui Dumnezeu Chirca, Stan, Dragomir, Safta, Dumitrașco, Petco, Gheorghe, Tudorachi, Dobre, Maria, Tudora, Voica, Maria, Tudora, Stan, Pena, Matei, Radu, Ancuța, Dumitru, Dobre, Zamfira, Ivan, Zaharia și Pavel".

Date generale:

  • situată în parcul din jurul Muzeului Naţional al Agriculturii;
  • atestată în 1737, este denumita după satul din care provine;
  • construită din bârne de stejar cioplite din bardă şi secure; acoperişul din şindrilă este unic pentru toată clădirea, cu excepţia turnului-clopotniţă, probabil o adăugire ulterioară; în pridvor se află piatra de mormânt aparţinând familiei ctitorului:
  • principalele elemente decorative sunt brâul în torsada ("funie") şi Sfânta Masă din altar, susţinută de patru stâlpi (4 evanghelişti sculptaţi, cu elemente decorative feudale);
  • în interior, este împodobită cu covoare ţărăneşti din 1926,1932 etc, ştergare şi feţe de masă;
  • fondul vechi de icoane datează din perioada cuprinsă între secolul XVIII şi începutul secolului XX;
  • patrimoniul bisericii mai cuprinde sfinte potire, discuri, steluţe, tăvi, candele şi cădelniţe aurite, argintate sau cositorite (secolele XVIII-XIX), cărţi vechi de cult (secolul XVIII- începutul secolului XX), tetrapodul la care a slujit Sfântul Calinic de la Cernica, candelabrul dăruit de artistul plastic Ion Nicodim in ultimele lui clipe de viaţa; în preajma bisericii se afla şi alte podoabe sculptate în piatră: colaci de puţ (1853,1937), însemne funerare etc;
  • Spre deosebire, însă, de celeialte biserici de lemn din incinta muzeelor etnografice ale României (şi din lume, adăugăm noi), care sunt doar exponate muzeistice, are preot şi parohie activă.

 

Biserica „Adormirea Maicii Domnului"

  • Ctitorită de Smaranda Doicescu datată 1863 - 1864, pictura interioară a fost executată de Costache Dumitrescu - Buzău în 1864, fiind apoi restaurată de Alexandru Henţea 1912 şi Stela Dorojan lonescu 1965.
  • Originalitatea arhitecturală a acestei biserici constă în combinaţia celor patru cruci pe care se sprijină turla şi arcurile legate prin grinzi puternice de stejar.

Vremea

Marti 13 Noiembrie

max 11°
min

SLOBOZIA

CARTE DE OASPEȚI

Preț carburant - 27.03.2019

B95 4,56 RON
LPG 2,19 RON
M 4,42 RON
M+ 4,93 RON

Rent-a-car

Curs valutar

27.03.2019

  • 1 EUR = 4.7435 RON 0.0849 %
  • 1 USD = 4.1917 RON 0.0575 %
  • 1 GBP = 5.4005 RON 0.0885 %