Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Slobozia

Descoperiri arheologice

Cercetările arheologice au dus la descoperiri ce confirmă existența unor așezări umane în perimetrul actual al orașului încă din perioada neolitică (cca 3000 î.Hr.), ca și prezența neîntreruptă a comunităților locale în acest teritoriu până în epoca feudală, când localitatea începe să capete importanță.

 

Prima menționare

„Am dat domnia mea și slobozie pentru trei ani, care va vrea să vină să trăiască în această siliște (Slobozia lui Ianache)
Domnitorul Radu Mihnea, Hrisovul cu prima atestare a Sloboziei

 

Așezarea Sloboziei în această parte a Bărăganului s-a datorat unor motive comerciale. Aici, pe malurile Ialomiței, se întâlneau două drumuri comerciale importante: primul venea din Europa centrală, ajungând la Brașov, București, apoi Orașul de Floci (vestit târg medieval distrus complet in jurul anului 1780) și, in fine, Constanța; al doilea lega Orientul Apropiat de Țara Românească prin Constantinopole, Silistra, Călărași, Orașul de Floci, Brăila, Galați.

 

Primul document care amintește de existenta satului Vaideei (Slobozia de azi) este hrisovul emis de Radu Mihnea, în martie 1614, în care postelnicul Ianache Caradja menționa că Siliștea satului Vaideei din județul Ialomița tot și cu tot hotarul, oricât împrejmuiește vechiul hotar... suszisa siliște s-a aflat domnească, a fost pustie, fără oameni încă din zilele răposatului Mihai voevod din primii ani ai domniei lui până în zilele domniei mele, la cel de-al treilea an al domniei în Țara Românescă, fac împreună atâta vreme 20 de ani. Iar mai departe în hristov se precizează că am dat domnia mea și slobozie pentru trei ani, care va vrea să vină și să trăiască în această siliște...

 

Denumirile Sloboziei

Documentul ne arată că în aceste locuri existase o așezare mai veche, cunoscută sub denumirea de Vaideei, ce fusese pustiită de război cu 20 de ani înainte, în timpul domniei lui Mihai Viteazul, deci în 1594, acesta fiind anul primei atestări documentare a localității; iar "slobozie", după cum a explicat și călătorul cărturar Paul de Alep, care a vizitat Slobozia în 1658, însemna un teritoriu liber, unde cine se asează e scutit de anumite obligații fiscale. Aceste privilegii au fost reconfirmate de alți voievozi: Leon Tomșa (în 1630), Matei Basarab (1635 și 1636), Grigore Ghica (1672), Șerban Cantacuzino (1679 și 1682), Constantin Brâncoveanu (în 1688). În toate aceste hrisoave de slobozire denumirea Vaideei a fost înlocuită, mai întâi cu apelativul Slobozia lui Ianache, iar din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea i se va spune, mai simplu Slobozia.

 

Evoluții pe vatra orașului

După slobozirea de dări a satului Vaideei de către voievodul Radu Mihnea, urmată și de acțiuni similare ale altor domnitori, denumirea de Vaideei este înlocuită mai întâi, cu "Slobozia lui Ianache", iar din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea i se va spune simplu Slobozia. În zonă și pe actuala vatră a orașului au mai existat și alte așezari: Cuiburile, Cetățele (distrus de tătari), Slăvica, Bora și Doicești.
Cel mai vechi sat din vatra Sloboziei a fost Cetățelele, localizat în partea de Sud-Vest a actualului municipiu. Este menționat în documente la 16 iulie 1538, când era întărit de voievodul Radu Paisie, împreună cu mai multe sate, spătarului Drăghici, vistierului Udriște și comisului Vintilă, care primeau în această zona mai multe moșii și sate ce se întindeau de la cotul Ialomiței din jos de Orașul de Floci până în dreptul satului Tătariul, aflat pe moșia Lata, în dreptul văii Sărata (adică până în dreptul localității Motâlva de pe malul lacului Amara).

 

Satul Bora (Buora, Boora- cum mai este consemnat în documente) este menționat din anul 1571 (deci, conform acestor documente, cu 23 de ani înaintea Sloboziei). Hrisovul de la 20 martie 1571 arăta că acest sat exista din timpul lui Pătrașcu cel Bun (1554-1558), el constituind subiect de dispută între boierul Badea și vătaful Zlate. În anul 1577, Bora va intra în posesia vornicului Ivașcu și a nepotului său, Albu postelnicul, care l-a primit moștenire de la Elena, soția vătafului Zlate pentru că le sunt vechi și drepte averi și ocine de moștenire.
 

Ulterior, o parte din moșia Bora va intra în posesia Episcopiei din Buzău, care va se va îngriji să populeze satul, destrămat din cauza trecerii neîntrerupte a trupelor otomane și tătărești în perioada 1595-1600.

 

Catagrafie la 1837

Hartă a Peninsulei Balcanice din 1829 în care Slobozia apare sub denumirea de "Szlobozzie".

Dintr-o catagrafie a satelor plășii Ialomița întocmită la 10 aprilie 1837 de epistatul Constantin Doicescu și înaintată Ocârmuirii județului Ialomița, aflăm că în acel an din cele 125 de familii ale Sloboziei 91 erau de țigani. Satul Slobozia avea în acel an 612 locuitori, erau lucrate 1.360 de pogoane de pământ (se cultivau numai grâu, porumb, orz și mei) și se aflau în proprietatea locuitorilor 161 de cai, 447 boi, 195 vaci, 672 oi, 8 capre, 161 de râmători și 205 stupi de albine.

 

Primul Consiliu Local al comunei

Legea organizării comunelor urbane și rurale și legea pentru înființarea Consiliilor Județene - ambele de inspirație franceză, promulgate în aprilie 1864 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, au îmbunătățit decisiv funcționarea administrației locale. Pentru prima dată, comuna rurală căpăta personalitate juridică, puterea, atribuțiile și activitatea Consiliilor Locale asigurând independența și autonomia localității. Astfel că Și la Slobozia a luat ființă - prin desemnarea membrilor de către 85 de capi de familie, electori - primul Consiliu Local, la 9 august 1864. În acest prim Consiliu au fost desemnați:

  • Stanciu Marinache - primar [5]
  • Neagu Andrei - ajutor de primar
  • Băliguță Andrei - consilier
  • Bucur Mărgăritu - consilier
  • Tabac Mandache - consilier

 

Prima stemă a orașului Slobozia

La 23 iunie 1922 s-a constituit Comisia Consultativă Heraldică, de pe lângă Ministerul de Interne, compusă din istorici, heraldiști, sigilografi, muzeografi, genealogiști etc. Această comisie va lucra intens și, în perioada 1924-1936, avea să stabilească stemele a peste 170 de municipii și orașe ale țării. Pentru orașul Slobozia, comisia a fost nevoită să creeze o stemă cu totul nouă, orașul neavând un astfel de însemn heraldic până la acea dată.


În termenii consacrați, prima stemă a orașului poate fi descrisă astfel: într-un scut triunghiular cu baza arcuită, pe un câmp de azur este amplasat un turn de mănăstire de argint, dotat cu o poartă cu grătarul ănchis, tot din argint, și o fereastră larg deschisă; turnul se termină cu o cruce trilobată, ortodoxă, tot din argint. Scutul este timbrat de o coroană murală cu trei turnuri, simbol al orașelor care nu erau reședință de județ.


Interesant este faptul că, după declararea Sloboziei ca oraș-municipiu (1 august 1979), Comisia Locală de Partid și de Stat nu a acceptat în stema propusă - pentru sugerarea trecutului istoric - niciun element din prima stemă a orașului. De asemenea, nu au fost acceptate nici elemente din stema lui Matei Basarab, ori din mănăstirea ctitorită de domnitor. În aceste condiții, deși la Comisia Centrală de Partid și de Stat au ajuns patru proiecte de stemă pentru municipiul Slobozia, aceasta nu a acceptat nicio variantă, datorită absenței elementului de sugestie istorică.


În actuala compoziție heraldică se remarcă un scut tăiat printr-o diagonală galbenă ce poartă însemnele economiei locale: agricultura și industria chimică. În partea superioară dreaptă, pe fond albastru, este reprezentată o construcție religioasă simbolizând mănăstirea "Sfinții Voievozi", iar pe câmpul din stânga jos, pe fond roșu, este plasat un pergament desfășurat, purtând un sigiliu. Scutul este timbrat în partea superioară de o coroană murală de argint, alcătuită din șapte turnuri crenelate, însemn specific al centrelor urbane - municipiu reședință de județ.

 

Devenirea urbană a Sloboziei

Slobozia la anul 1918

Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea, Slobozia începuse să capete alură de comună urbană, datorită dezvoltării economice care a determinat și progresul social și edilitar al localității. S-a construit spitalul comunal (1896-1897), s-a înființat oficiul telegrafic (1872), s-a dezvoltat puternic depozitul de armăsari (1893), s-a creat o puternică secție de jandarmi (1895), s-a înființat Ocolul Silvic (1898), s-au construit numeroase case de cărămidă, prăvălii, hoteluri, școli, farmacii, chiar și un cinematograf.


Toate acestea îndreptățeau pe fruntașii comunei Slobozia să înainteze, în ziua de 1 martie 1909, ministrului Lucrărilor Publice un memoriu prin care solicitau construirea unui pod de fier peste râul Ialomița și mai cereautrecerea comunei Slobozia în rândul comunelor urbane.


După lungi dispute, cele două Camere ale Parlamentului României au luat în discuție memoriile locuitorilor și ale Consiliului Local Slobozia. În Adunarea Deputaților dezbaterile au început în ședința din 2 aprilie 1912. Proiectul de lege prin care Slobozia a fost declarată comună urbană a fost votat pozitiv de 62 de deputați și 3 împotrivă.


De menționat că Senatul a luat în dezbatere proiectul de lege în ședința din 5 aprilie 1912, pe care l-au votat cu o majoritate absolută.


Legea a fost promulgată de Regele Carol I, la 12 mai 1912, în Castelul Peleș din Sinaia și publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 28 din 19 mai 1912.


În momentul când a fost declarată comună urbană, Slobozia avea 4.851 locuitori și o suprafață de 266 ha. Trama stradală era formată din 54 străzi, două stradele și o șosea, în total 16,69 Km drumuri. Strada Matei Basarab și locuitorii înstăriți aveau lumină electrică, produsă de un generator electric aflat la moara lui Gheorghe Fuerea.


Statul de funcțiuni al Primăriei comunei urbane Slobozia cuprindea:

  • un primar
  • un secretar
  • două posturi de copist
  • un post de telefonist
  • un om de serviciu

Primul primar al comunei urbane Slobozia a fost Ion Constantinescu, ales în fruntea localității încă din 1907.

Vremea

SLOBOZIA WEATHER

CARTE DE OASPEȚI

Preț carburant - 12.12.2019

B95 4,56 RON
LPG 2,19 RON
M 4,42 RON
M+ 4,93 RON

Rent-a-car

Curs valutar

12.12.2019

  • 1 EUR = 4.7435 RON 0.0849 %
  • 1 USD = 4.1917 RON 0.0575 %
  • 1 GBP = 5.4005 RON 0.0885 %