Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Slobozia

Evenimente

Sa ne plimbam prin Slobozia - ziua 6

Continuăm turul virtual al Sloboziei, iesim din Parcul Tineretului despre care v-am povestit în episodul anterior și poposim la Muzeul Județean Ialomița, unde avem posibilitatea să descoperim și să admiram obiecte cu o mare încărcătură  istorică, precum și expoziții permanente ce oferă o imagine convingătoare a trecutului comunităților care au trăit pe aceste meleaguri.

 ,,Muzeul Județean Ialomița a fost înființat în a doua jumătate a deceniului șapte al sec. XX, când prin Legea din 15 februarie 1968 privind organizarea administrativ-teritorială, județul Ialomița a fost reînființat cu reședința la Slobozia. La acea vreme sediul muzeului se afla la Călărași, într-un imobil monument istoric, unde funcționa cu o secție de istorie-arheologie.

În iarna anului 1971 (28 decembrie), conducerea politică a județului a hotărât deschiderea unei a doua secții, la Slobozia, cu profil de etnografie. Tot acum este mutată la Slobozia administrația muzeului. Secția funcționa într-un loc nou și modern proiectat (corpul A al actualului muzeu).

În primii ani, în noua secție au fost organizate diverse expoziții de etnografie care ilustrau aspecte ale vieții rurale din Câmpia Munteniei. Între anii 1971-1974, puținii specialiști pe care îi avea muzeul (Alexandru Vlădăreanu, Crișan Mușețeanu, Niculae Conovici, Răzvan Ciucă, Niță Angelescu-director), au reușit să contureze o splendidă colecție de etnografie care numără peste 8.000 de obiecte. Acestea au constituit fondul organizării expoziției de bază a secției. Deschisă marelui public în anul 1974, expoziția  ,, Cultură populară din Ialomița” prezenta într-o succesiune cronologică și culturală viața rurală din Bărăgan sub toate aspectele.

În anul 1981, secția de istorie-arheologie de la Călărași s-a constituit în Muzeul Județean Călărași, astăzi Muzeul Dunării de Jos, iar cea de la Slobozia a devenit Muzeul Județean Ialomița.

În timp, prin activitatea unor valoroși muzeografi, colecțiile muzeului s-au dezvoltat și diversificat, completându-se cu un bogat patrimoniu arheologic, istoric, numismatic, etnografic și de artă, justificând-se astfel funcția de instituție județeană de cultură. În anul 1996 a fost inaugurată o nouă secție a muzeului, ,, Așezământul de Artă și Cultură Religioasă Maia-Catargi” din comuna Maia. Satul a fost vechea moșie a boierilor Filipești, preluată de familia Catargiu. Aici s-a aflat castelul familiei Catargiu și biserica ridicată de aceasta. În prezent se mai păstrează biserica ce adăpostește mormântul celui care a fost primul prim-ministru al Principatelor Unite, Barbu Catargiu.

Desființarea expoziției de bază, în anul 2000, va reprezenta o perioadă de mari eforturi depuse de colectivul muzeului în scopul amenajării și redeschiderii. Beneficiind de un sprijin material major din partea Muzeului Național de Istorie a României, care a constat în transferarea de vitrine, materiale de tâmplărie, țesături, ș.a., Muzeul Județean Ialomița a reușit în timp record să redea expoziția principalului beneficiar, și anume: PUBLICUL.

La 1 Decembrie 2003 a fost inaugurată expoziția de bază cu tema ,,Evoluția comunităților umane în bazinul Ialomița. Omul și râul”. Expoziția valorifică patrimoniul arheologic, istoric și de artă adunat cu multe strădanii de specialiștii muzeului. Ea reprezintă, totodată, o bază științifică și educativă pentru diversele segmente de public cu care muzeul intră în contact prin intermediul ofertelor culturale pe care le promovează. Turistului venit din orice colț de țară sau lume i se poate prezenta istoria locurilor pe care le vizitează, tradiția și cultură acestora.

Din anul 2002, în patrimoniul muzeului a intrat Conacul Bolomey (com. Cosâmbești), monument de la sfârșitul sec. XIX.

Colecția de obiecte a muzeului însumează un număr de aproximativ 35.000 de obiecte, ce se constituie în patrimoniul cultural al județului Ialomița, care aparține Patrimoniului Cultural Național. Aceasta este organizată tematic pe următoarele colecții: arheologice, istorie, etnografie, artă, colecția ,,Nicolae și Zamfira Tuzlaru” (intrată prin donație în patrimoniul muzeului în anul 2001).

Colecția de arheologie

Muzeul Județean Ialomița deține un valoros patrimoniu arheologic, dobândit în urma cercetărilor sistematice sau a descoperirilor întâmplătoare. Colecția de arheologie este constituită din obiecte ce aparțin unor perioade istorice diferite, începând din neolitic (mil. V a. Chr.) și până în plină epocă medievală (sec. XV-XVIII).

Această colecție cuprinde, de asemenea, cea mai veche mărturie de faună preistorică documentată pe teritoriul ialomițean și anume fragmente de Mammuthus Primigenius (300.000 ani), descoperite la Piscul Crăsani și Fetești-Vlașca.

Cea mai mare parte dintre obiectele acestei colecții sunt expuse astăzi în cadrul expoziției tematice ,,Evoluția comunităților umane în bazinul Ialomiței. Omul și Râul”.

Artefactele ce aparțin culturilor neo-eneolitice (mil. V-IV a. Chr.), oferă prilejul cunoașterii creației materiale și spirituale a comunităților umane sedentare, legate organic de marile centre de civilizație din Peninsula Balcanică și Orientul Apropiat.

Din epoca metalelor cităm în mod deosebit depozitul de bronzuri de la Dridu-Metereze (Hallstatt sec. X-IX a. Chr.). Prin numărul mare de piese (352) și diversitatea lor (seceri, vârfuri de lance, topoare, obiecte de podoabă, de harnașament) se încadrează în categoria marilor valori antice descoperite în România.

Colecțiile de epocă medievală (sec. VIII-XVIII), provenite din așezări (Dridu, Târgul de Floci) și necropole (Platonești), pun în valoare atât cultura materială a acestor secole, cât și diferitele evenimente istorice petrecute.

Muzeul deține și o colecție de numismatică cu piese republicane și imperiale romane, bizantine, turcești, bulgărești, austro-ungare și românești din bronz sau argint.

A existat și există o preocupare deosebită pentru lărgirea patrimoniului arheologic prin desfășurarea unor activități de cercetare științifică și restaurare pe șantierele arheologice de la: Bordușani-Popină (preistorie), Săveni-La Movile (preistorie), Bucu-Popină (protoistorie), Platonești-terasă (protoistorie), Platonești-tumul (populații alogene pe teritoriul țării noastre), Stelnica-Grădiștea Mare (perioada getică), Platonești-necropolă și Vlădeni-Popină Blagodeasca (cultura Dridu), Giurgeni-Orașul de Floci (civilizație medievală, locul de naștere al marelui Mihai Voievod Viteazul).

Reprezentative pentru cultura și civilizația geto-dacică din câmpie sunt colecțiile de obiecte descoperite în davae – le din apropierea unor cursuri de apă (Ialomița, Borcea). Printre aceste valori amintim – rhytonul din lut și vatra cu decor solar de la Piscul Crăsani, olăria lucrată cu mâna și la roată de la Stelnica-Grădiștea Mare sau Bordușani-Popină.

Colecția de istorie

Deosebit de valoroase sunt fondurile documentare aparținând unor personalități originare din Ialomița, sau căror activitate este legată de aceste locuri:

•             Mihail Vulpescu – celebru muzician și pasionat etnolog, care a publicat pentru prima dată în 1917 la Paris  doinele românești în colecția ,,Doinas de Roumanie”.

•             Apostol D. Culea- originar din Sudiți, Ialomița, a participat la organizarea învățământului românesc modern în Basarabia după 1918 și la organizarea școlilor populare.

•             I.M. Dobrescu – personalitate de talie Internațională a lumii științifice, printre primii cercetători ai chimiei solului.

Colecția de etnografie

Cuprinde un număr de 6.822 piese, din următoarele categorii: port popular, podoabe, țesături de interior, ceramică tradițională românească, unelte, ustensile instalații, obiecte de uz gospodăresc, obiecte de iluminat, transport, elemente de arhitectură, mobilier țărănesc, obiecte legate de obiceiuri (recuzită), instrumente muzicale.

 

Colecția de artă și cultură religioasă

Este constituită din icoane pe lemn din sec. XVIII-XIX, vase de cult, carte de cult și veșminte preoțești, la care se adaugă fragmente restaurate din frescă originală din biserica de la Dridu-Sărindar, ridicată la 1777.

Colecția de Artă și Cultură Religioasă Maia-Catargi este o colecție unică, de mare valoare artistică și memorială, care cuprinde icoane pe lemn, sticlă, metal, carte religioasă și carte de cult, veșminte preoțești, vase de cult, piese din secolul XVIII- începutul secolului XX.

 

Colecția de artă ,, Nicolae și Zamfira Tuzlaru”

Colecție de o deosebită valoare, care cuprinde foarte multe lucrări de pictură și grafică, unele purtând semnătura unor nume de mare rezonanță în lumea artistică: Cojan, Labin, Dărăscu, Schweitzer-Cumpăna, Sirato, H. H. Catargi, Piliuță, Ressu, Verona, Phoebus, Steriadi, Bakst, Stoenescu, Iser, Brauner, Baba.

Dezvoltarea colecțiilor, restaurarea și conservarea pieselor de patrimoniu, evidența patrimoniului, clasarea acestuia, constituie permanent activitatea de bază a muzeografilor, cercetătorilor și a personalului Muzeului Județean Ialomița.

 

Colecția de artă plastică: pictură, grafică, sculptură

Colecția de artă plastică și decorativă a Muzeului Județean Ialomița a început să fie constituită la începutul anilor ` 70 și conține în prezent 1200 de lucrări, multe purtând semnătura unor artiști de renume: Corneliu Baba, Oscar Han, Emil Ciocoiu, Sabin Bălașa, Margareta Sterian, Horia Bernea, etc.

Se regăsesc în colecție și compoziții ale unor plasticieni ialomițeni precum: Alexandru Deacu, Pătru George, Maria Unțanu.

Activitatea editorială

În anul 1977 vede lumina tiparului primul volum din ,,Ialomița—Studii și Comunicării”. Tot în această perioadă sunt deschise marile șantiere arheologice Piscul Crăsani, Dridu și Orașul de Floci.

În anul 1984 apare al doilea volum ,,Ialomița” cu materiale în special de istorie agrară. Cercetarea arheologică se extinde cu încă două mari șantiere arheologice – Stelnica-Grădiștea Mare (1985) și Bordușani-Popină (1986).

Până în anul 2004 se va publica și cel de-al patrulea volum, iar din 2005 se va deschide o nouă colecție de publicații intitulate ,,Situri arheologice”. În cadrul acesteia au apărut două studii monografice: Orașul de Floci, un sat dispărut din Muntenia medievală și Locuirea getică din partea de Nord a Popinei Bordușani.

De asemenea, în activitatea editorială a muzeului s-a înscris și publicarea unei serii de documente iconografice, ca rezultat al eforturilor muzeului de a pune în valoare mărturiile fotografice ale artistului ialomițean Costică Acsinte. O altă serie de publicații- ,,Istorii”, a fost inaugurată în anul 2008, prin publicarea volumului ,,Jurnal”, 1913-1917, de către istoricul Georgeta Filitti.

Un aspect deosebit al activității muzeale îl constituie programele de valorificare a patrimoniului cultural. Una dintre principalele modalități constă în organizarea de expoziții pe diverse teme. Pe lângă expoziția de bază  ,,Evoluția comunităților umane în bazinul Ialomiței. Omul și Râul”, Muzeul Județean Ialomița organizează o serie de expoziții cu caracter temporar- Ion Albeșteanu, Aromânii, 1 Decembrie sau cu caracter itinerant – Destine de martiri, etc.

Sesiunile științifice, simpozioane, mesele rotunde, conferințele, serile muzeale și lansările de carte s-au numărat printre activitățile ce au condus la consolidarea statutului științific și cultural al Muzeului Județean Ialomița, atât pe plan local, cât și național.

(text preluat din cartea ,,Ialomița- XII Obiective Istorice, Culturale și Turistice”, lucrare reeditată de Consiliul Județean Ialomița în cadrul programului ,,Transparență, Comunicare, Promovare 2009”)

 

Vremea

SLOBOZIA WEATHER

CARTE DE OASPEȚI

Preț carburant - 25.05.2020

B95 4,56 RON
LPG 2,19 RON
M 4,42 RON
M+ 4,93 RON

Rent-a-car

Curs valutar

25.05.2020

  • 1 EUR = 4.7435 RON 0.0849 %
  • 1 USD = 4.1917 RON 0.0575 %
  • 1 GBP = 5.4005 RON 0.0885 %