Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Slobozia

Evenimente

Ajunul Bobotezei

În fiecare an, pe 6 ianuarie, se serbează Boboteaza, cea mai însemnată sărbătoare după Sf. Vasile, dar și cea mai bogată în datini și credințe. Acestea încep în Ajunul Bobotezei și se continuă în ziua de Bobotează.
În ziua de Ajun, se ține post, adică nu se mănâncă de dulce, ci numai de sec. Ba foarte mulți oameni, în special feciorii și fetele mari, nu mănâncă nimic până spre seară sau chiar până a doua zi dimineață, ca să aibă noroc și să se poată căsători și să capete un soț frumos și harnic. Gospodinele fac colaci, unul dintre ei fiind dat preotului, mâncare de prune, plăcinte cu varză, grâu fiert cu nucă, ca în Ajunul Crăciunului, pe care le așază pe masă. Nu se mănâncă nimic până nu trece preotul, fiindcă se spune că ”dacă mănânci înainte de aceasta, atunci și păsările mănâncă vara pâinea de pe câmp”. Preotul, care ține într-o mână crucea, iar în cealaltă un struț de busuioc, însoțit de un om mai în vârstă care duce o căldărușă cu apă sfințită și o pereche de desagi, umblă pe la toate casele, stropește cu agheasmă și binecuvântează oamenii și locuințele cântând: ”În Iordan botezându-te Tu Doamne...”. După ce a stropit în toate camerele, se întoarce cu fața spre ușă și așteaptă să vină toți ai casei să sărute crucea. Primul vine gospodarul casei, apoi gospodina și apoi toți ceilalți din casă, după etate. După ce fiecare sărută crucea este stropit de preot cu apă sfințită pe frunte. Se binecuvântează masa și bucatele, iar gospodarul îi poftește la masă, ca să guste măcar puțin din bucatele pregătite. Fetele mari din casă pun mărgelele, cerceii și șase boabe de porumb sub petica de la pragul ușii, ca atunci când vine preotul, să treacă atât el, cât și ceilalți peste ele, dar să nu le vadă, ca să se mărite. Altele fură din struțul preotului câte o rămurică de busuioc și îl pun sub pernă când merg la culcare, ca să își viseze ursitul.
În Ajunul Bobotezei nu se dă copiilor să mănânce pâine pe afară, ca să nu facă așa tot anul și nici nu se bat copiii, ca să nu capete bube peste an. Tot în această zi, nu se dă nimic din casă, ca să ”nu se împrăștie gospodăria” și nu se cerne făină, ”ca să nu se facă pureci peste an”. Se mai zice că cine strănută în această zi, acela va trăi mai bine peste an.
Dacă în Ajunul Bobotezei este brumă pe pomi, vor fi poame multe, iar dacă picură de la streașină, vara va fi ploioasă. În preseara Bobotezei, vitele vorbesc între ele și-și destăinuie unde se află comori ascunse în pământ, despre care se zice că ard în această seară, iar cerurile se deschid și cine stă noaptea de priveghează, îi poate cere lui Dumnezeu orice va vrea și i se va îndeplini dorința.
În popor există credința că în noaptea Bobotezei, ouăle de corb plesnesc sub puterea gerului și puii de corb întind aripile și zboară
Sursa: S. Fl. Marian, Sărbătorile la români, vol. II.
Foto: Expoziția ”Sărbători de Iarna la Români”, M.N.A., 2020

Vremea

SLOBOZIA WEATHER

CARTE DE OASPEȚI

Preț carburant - 28.01.2021

B95 4,56 RON
LPG 2,19 RON
M 4,42 RON
M+ 4,93 RON

Rent-a-car

Curs valutar

28.01.2021

  • 1 EUR = 4.7435 RON 0.0849 %
  • 1 USD = 4.1917 RON 0.0575 %
  • 1 GBP = 5.4005 RON 0.0885 %